CARACTERIZARE FIZICO - GEOGRAFICA
Suprafata teritoriului judetului Sibiu este de 5422 kmp din care 1626 kmp munte, 2711 kmp dealuri, 1085 kmp lunci si terase limitrofe raurilor si reprezinta bazinele hidrografice ale unei retele de 5332 km lungime.
Toate raurile care primesc apele din munti si pana la emisarii principali Olt si Tarnava Mare au pante de scurgere in regim natural mai mari de 10/00.
Toate lucrarile de regularizare si aparari de maluri impun folosirea de materiale grele cu stabilitate la forta de distrugere a apei.
Bazinul hidrografic aferent dealurilor predomina restului retelei hidrografice si are ca emisari raurile Olt, Tarnava Mare, Hartibaciu si Cibin. Lucrarile de regularizare si aparari de maluri pot fi executate in intregime folosind materiale locale (pamant) si cu ajutorul lucrarilor vegetative (tarusi, pari, fascine).
Reteaua hidrografica ce transporta debitele de pe intregul teritoriu al judetului insumeaza 5332 si in functie de lungime, suprafata bazinului de receptie si a permanentei apei pe albiile acestor rauri , se impart in codificate si necodificate. Regimul de folosire a apelor din raurile necodificate precum si obligatiile riveranilor reies din Legea Apelor nr. 107 / 1996 completata cu Legea 310/2004. Sub incidenta aceleiasi legi sunt si raurile codificate aflate in administrarea A.N. "Apele Romane" S.A. Lungimea totala a cursurilor de apa codificate este de 2083 km pe care au fost construite lucrari de protectie a fundului albiei si malurilor precum si lucrari hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor cum ar fi: baraje, diguri, regularizari de albii, consolidari de maluri. Pentru deservirea acestor lucrari au fost construite sedii administrative (cantoane). Utilizatirii de apa din zonele respective sunt deserviti de statii de pompare, prize de mal sau din drenuri si conducte de aductiune. Zonei montane ii este specifica o retea hidrologica mai bogata avand si ponderea retelei necodificate cu un total de 3249 km cursuri de apa.
Numarul de obiective cadastrale existente pe intreaga retea, indiferent de detinator, este de aproape 5000 clasificate pe categorii de obiective.
Administrarea retelei hidrografice din judet cu sau fara lucrari construite pe ape sau care au legatura cu apele, cade in sarcina A.N. "Apele Romane" S.A. Directia Apelor Olt - S.G.A. Sibiu si Directia Apelor Mures – S.G.A. Ighis care sunt organizate pe formatii de lucru prin intermediul carora lucrarile de aparare se mentin la parametrii proiectati si intretinerea celorlalte cursuri de apa.
REGIMUL METEOROLOGIC SI HIDROLOGIC
Regimul meteorologic se caracterizeaza prin vanturi cu circulatie predominanta vestica cu mici particularitati locale determinate de apropierea lantului muntos. Local vanturile pot avea aspect de vijelie insotite de precipitatii si descarcari electrice mai ales in zilele toride de vara.
Temperatura medie multianuala are valori cuprinse intre 80 si 90C, media de vara fiind cuprinsa intre 180 si 200C iar cea de iarna oscileaza in jurul valorii de –40C. Valorile precipitatiilor inregistrate sunt cuprinse intre 600mm si 700mm mediu anual fiind inregistrati unii ani mai secetosi iar altii mai bogati in precipitatii.
Raurile de munte au caracteristici comune date de o mobilitate pronuntata a albiei, panta de scurgere mare si lipsa fenomenului de secare.
Viiturile maxime sunt inregistrate primavara (rezultate din precipitatii sub forma de ploaie si lapovita la care se adauga topirea zapezilor) si toamna (provenite din precipitatii ). Au mai fost inregistrate cresteri de debite pe rauri si in perioada de inceput a iernii datorate precipitatiilor mixte si a variatiilor mari de temperatura (pozitive si negative).
Cele mai mici debite inregistrate pe rauri sunt iarna datorita fenomenului de inghet si a lipsei de precipitatii sub forma lichida.
EXPUNERE SUCCINTA A PAGUBELOR PRODUSE IN ANII ANTERIORI
Cele mai importante viituri inregistrate au fost cele din anii 1970, 1973 si 1974. Acestea au fost determinate de cantitatile mari de precipitatii si de lipsa lucrarilor de aparare (unele date numai partial in functiune. Ultimele inundatii care au fost inregistrate au fost cele din anul 1998 (19–22 iunie). In aceasta perioada au fost inregistrate precipitatii de 50 – 110,3 l/mp care au dus la cresterea debitelor fiind atinse cotela de aparare la toate posturile hidrometrice culminand cu cota de CP + 85 la Cornatel. La acumularea nepermanenta Benesti a intrat in functiune descarcatorul lateral, lama deversanta atingand inaltimea maxima de 70cm ceea ce a dus la depasirea asigurarii de 5% in aval (localitatea Benesti). Au fost inundate sau avariate 1081 gospodarii, 3918 ha teren agricol, 16 poduri si podete, 36 de strazi, 40,45 km de drumuri, 0,6 km retea electrica, 7,75 km cai ferate, 4000 de posturi telefonice, 8 praguri de fund, 90 m ziduri de sprijin, 50 m gabioane.
In urma inundatiilor din anul 2005 in judetul Sibiu au fost afectate 19 localitati cu urmatoarele pagube: victime omenesti 1, case 131 din care distruse 2, avariate 3, anexe gospodaresti 49, poduri si podete 10, 50 km DJ si DC, 350.9 ha teren agricol, 86 fantani, 1 constructie hidrotehnica (zid de sprijin).
PRINCIPALELE CONSTRUCTII HIDROTEHNICE CU ROL DE APARARE
Principalele constructii hidrotehnice cu rol de aparare se afla in administrarea AN "Apele Romane" prin sistemele hidrotehnice Sibiu si Ighis, a SC Hidroelectrica SA Sibiu. In judetul Sibiu nu sunt lucrari de imbunatatiri funciare care sa aibe si rol de aparare impotriva inundatiilor. Lucrarile cu rol de aparare pot fi impartite in doua mari categorii:
A. Indiguiri , regularizari si aparari de maluri
| Nr. crt | Lucrarea | Detinator | Lungime | Gr. Asig | Starea tehnica | An PIF | |
| V | C | ||||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| A. RAUL HARTIBACIU SI AFLUENTI | |||||||
| 1 | Regularizare si indiguire pr Albac la Vard si Dealu Frumos | SGA Sibiu | R-6900m D-6900m | 1% | 5% | buna | 1973 |
| 2 | Regularizare si indiguire r. Hartibaciu la Agnita | SGA Sibiu | R-6100m D-3200m | 1% | 5% | buna | 1975 |
| 3 | Regularizare si indiguire r Halmer si Hartibaciu la Bradeni | SGA Sibiu | R-6400m D-3033m | 1% | 5% | buna | 1980 |
| 4 | Regularizare Valea Comunala la Iacobeni | SGA Sibiu | R-1826m D – | 1% | 5% | buna | 1978 |
| 5 | Regularizare r Hartibaciu si pr Zavoi la Cornatel | SGA Sibiu | R-900m D – | 1% | 5% | buna | 1981 |
| 6 | Regulariz. si indiguire r. Hartibaciu la Cornatel, Altana, Hosman, Benesti | SGA Sibiu | R-45400m D-5010m | 1% | 5% | buna | 1978 1980 |
| 7 | Diguri aparare incinte agricole |
SGA Sibiu | R – D-92846m | 1% | 5% | buna | 1973 1977 |
| 8 | Subtraversari diguri | SGA Sibiu | 92 buc | buna | 1973 1977 | ||
| B. RAUL OLT SI AFLUENTI | |||||||
| 9 | Aparare de mal la Colun si Sacadate | SGA Sibiu | 900 m | Prop. casare | 1938 | ||
| 10 | Regularizare rau Olt la Avrig | SGA Sibiu | 1300m | 1% | 5% | buna | 1980 |
| 11 | Regularizare si indiguire pr. Liscov si pr. Porumbacu | SGA Sibiu | R-13337m D-8500m | 1% | 5% | buna | 1973 |
| 12 | Regularizare si indiguire r. Noul la Noul Roman si Bruiu | SGA Sibiu | R-2004m D-1554m | 1% | 5% | buna | 1978 |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| C. RAUL CIBIN SI AFLUENTI | |||||||
| 13 | Regularizare rau Cibin la Gura Raului | SGA Sibiu | 3700m | 40 mc/s | buna | 1986 | |
| 14 | Aparare de mal rau Cibin la Cristian | SGA Sibiu | 600 m | 1% | 5% | buna | 1974 |
| 15 | Regularizare si indiguire rau Cibin la Sibiu | SGA Sibiu | R-9500m D-6400m | 5% | buna | 1969 | |
| 16 | Regularizare pr. Saliste la Saliste | SGA Sibiu | 2800m | 5% | buna | 1905 1934 | |
| 17 | Regularizare pr Orlat la Orlat | SGA Sibiu | 900m | 5% | buna | 1978 | |
| D. RAUL TARNAVA MARE SI AFLUENTI | |||||||
| 18 | Indiguire si regularizare rau Tarnava Mare la Hoghilag si Dumbraveni | SGA Ighis | R-16200m D-9400m | 0.5% | 2% | buna | 1978 |
| 19 | Indiguire si regularizare rau Tarnava Mare la Medias | SGA Ighis | R-6500m D-15000m | 0.5% | 2% | buna | 1985 |
| 20 | Indiguire si regularizare rau Tarnava Mare la Copsa Mica | SGA Ighis | R-8700m D-8700m | 0.5% | 2% | neces. Rep. | 1983 |
| 21 | Indiguire si regularizare afl. rau Tarnava Mare la Tarnava | SGA Ighis | R-5000m D-4900m | 1% | 5% | buna | 1980 |
B. Acumulari permanente si nepermanente
| Nr. crt | Acumularea | Detinator | Dest. | Gr. Asig. | Starea Tehnica | An PIF | |
| V | C | ||||||
| 1 | Ac. Gura Raului | SGA Sibiu | Alim. cu apa | 0,01 | 0,1 | buna | 1979 |
| 2 | Ac. nepermanenta Retis | SGA Sibiu | Atenuare viitura | 0,5 | 5 | buna | 1988 |
| 3 | Ac nepermanenta Benesti | SGA Sibiu | Atenuare viitura | 0,5 | 5 | buna | 1988 |
| 4 | Ac. Ighis | SGA Ighis | Alim. cu apa | 0,01 | 0,1 | buna | 1978 |
| 5 | Ac. Nepermanenta Nemsa | SGA Ighis | Atenuare viitura | 0,5 | 5 | buna | 1981 |
| 6 | Sadu II | SC Hidrolectrica SA | Prod energie Alim. cu apa | 0,5 | 2 | buna | 1906 |
| 7 | Ac. Sadu V | SC Hidrolectrica SA | Prod. energie | 0,5 | 2 | buna | 1960 |
| 8 | Ac. Arpas | SC Hidrolectrica SA | Prod. energie | 0,5 | 2 | buna | 1992 |
| 9. | Ac. Scoreiu | SC Hidrolectrica SA | Prod. energie | 0,5 | 2 | buna | 1993 |
| 10 | Ac. Avrig | SC Hidrolectrica SA | Prod. energie | 0,5 | 2 | buna | 1997 |
| 11 | Ac. Racovita | SC Hidrolectrica SA | Prod. energie | In constructie | |||
MASURI DE OBSERVARE SI INTERVENTIE LA FIECARE DIN MARIMILE CARACTERISTICE DE APARARE
Masuri de interventie la diguri si baraje de pamant
La digurile si barajele de pamant din administrarea S.G.A. Sibiu nu sunt zone cu grifoane si infiltratii. Nu s-au produs alunecari de versant de natura sa blocheze sau sa devieze cursurilede apa punand astfel in pericol riveranii. Eroziunule de mal aparute in perioada celor mai mari viituri din ultimii ani (mai – iunie 1998) au fost combatute prin aparari de maluri ( vegetative, gabioane, etc) prin lucrari prevazute in planul tehnic. Instalatiile hidromecanice nu prezinta dificultati in manevrare. Acestea sunt mentinute in permanenta stare de functionare de catre personalul din formatiile de lucru . De fiecare data cand s-au facut manevre in caz de ape mari acestea au functionat la parametrii proiectati . Cand s-au semnalat deficiente de functionare la vreuna din instalatii (clapeti, stavile) acestea au fost inlaturate cu operativitate.
La acumularea nepermanenta Benesti , la atingerea NNR, remuul transmis pe valea Barghisului ,produce inundarea pe o lungime de 50 m a DJ 106 Sibiu – Agnita si pe lungime de 100 m calea ferata ingusta Sibiu – Agnita. Situatia este cunoscuta inca de la darea in exploatare a acumularii nepermanente necesitand masuri de suprainaltare a terasamentului drumului judetean si a caii ferate.
La acumularea nepermanenta Benesti , la atingerea NNR, remuul transmis pe valea Barghisului ,produce inundarea pe o lungime de 50 m a DJ 106 Sibiu – Agnita si pe lungime de 100 m calea ferata ingusta Sibiu – Agnita. Situatia este cunoscuta inca de la darea in exploatare a acumularii nepermanente necesitand masuri de suprainaltare a terasamentului drumului judetean si a caii ferate.
Pe toata durata viiturilor se va urmari in permanenta starea tehnica a barajului si a tuturor elementelor ce constituie blocul evacuator ( instalatiile hidromecanice, disipatorul de energie, deversorul ) si a digurilor.
Daca apar infiltratii in corpul barajului sau diguri sau subspalari ale bazinului disipator de energie se va urmari debitul infiltratiilor (grifoanelor), daca apa este limpede sau tulbure si se vor lua masuri de diminuare sau eliminare a acestor fenomene cu ajutorul materialelor din stocul de aparare (saci cu nisip, pamant si anrocamente) . In cazul spalarii paramentelor se va completa zona cu pamant, fascine, plasa de sarma anrocamente. Daca golirile de fund de la baraje sunt obturate prin plutitori prinsi la gratare se vor lua masuri de curatire a gratarelor in limita posibilitatilor.
In cazul iminentei depasirii cotei digurilor pe anumite sectoare , se trece la suprainaltarea digurilor cu saci umpluti cu pamant sau nisip, constructia de diguri iepuresti. In cazul infiltratiilor cand sunt necesare epuismente , se va actiona cu motopompe. In cazul problemelor majore vor fi deplasate in zonele cu probleme utilajele terasiere in vederea interventiilor.
Actiunea de aparare impotriva inundatiilor si a fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice se declanseaza in momentul in care se constata aparitia fenomenului periculos sau cand probabilitatea de aparitie este stabilita prin prognoza.
Pe parcursul acestei activitati se pot deosebi trei situatii care difera intre ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declansate la atingerea unor praguri critice, specifice fenomenului analizat si care sunt precizate in instructiuni speciale.
Activitatile de aparare se adapteaza pe masura trecerii de la o situatie la alta, corespunzator gradului de pericol astfel:
a) Situatia de atentie are semnificatia unei situatii deosebite si nu reprezinta neaparat un pericol.Consecintele intrarii in situatia de atentie sunt:
- indesirea observatiilor si masuratorilor care se fac pentru urmarirea fenomenului si pentru prognoza evolutiei sale;
- verificarea constructiilor de aparare si urmarirea asigurarii cinstructiilor de scurgere a apelor mari
b) Situatia de alarma este caracterizata printr-o evolutie a fenomenelor in care poate conduce la un anume pericol ( cresterea in continuare a nivelurilor pe cursul de apa ) . Declansarea starii de alerta conduce la intrarea in situatia operativa a comisiilor de aparare. Activitatile de aparare desfasurate sunt atat activitati menite sa stapaneasca fenomenul, cat si activitati pregatitoare pentru eventualitatea declansarii situatiei de alarma.
c) Situatia de pericol (urgenta) este declansata in momentul in care pericolul devine iminent si este necesara luarea unor masuri exceptionale; evacuarea populatiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, masuri deosebite in exploatarea constructiilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor, restrictii de circulatie pe unele drumuri si poduri precum si pe caile navigabile si altele din zonele posibil a fi afectate.
Trecerea si revenirea de le o stare la alta se pot face in functie de evolutia evenimentelor.
Marimile caracteristice de aparare impotriva inundatiilor sunt:
- Marimi zonale de avertizare, stabilite la statiile hidrometricesituate in amonte de obiectivele periclitate, duda caz, pentru precipitatii, niveluri sau debite.
- Marimi locale de aparare, stabilite in apropierea obiectivelor, sub forma de niveluri sau debite.
Posturile avertizoare fac parte din reteaua nationala de hidrologie si meteorologie si trebuie sa fie amplasate la o distanta suficienta de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate masurile necesare prestabilite prin planurile de aparare.
Marimile caracteristice de aparare in caz de inundatii sunt:
PENTRU ZONELE INDIGUITE ALE CURSURILOR DE APA
a) cota fazei I de aparare – atunci cand nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
b) cota fazei a II-a de aparare – atunci cand nivelul apei ajunge la jumatatea inaltimii dintre cota fazei I-a si cea a fazei a III-a de aparare;
c) cota fazei a III-a de aparare – atunci cand nivelul apei ajunge la 0.5 – 1.5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv.
PENTRU ZONELE NEINDIGUITE ALE CURSURILOR DE APA
a) cota de atentie – nivelul la care pericolul de inundatie este posibil dupa uninterval de timp relativ scurt, in care se pot organiza actiunile de aparare sau de evacuare;
b) cota de inundatie – nivelul la care incepe inundarea primului obiectiv;
c) cota de pericol – nivelul la care sunt necesare masuri deosebite de evacuare a oamenilor si bunurilor, restrictii la folosirea podurilor si cailor rutiere, precum si luarea unor masuri deosebite in exploatarea constructiilor hidrotehnice.
In cazul pericolului de inundatii prin aglomerarea gheturilor si revarsarea apelor, se stabilesc urmatoarele marimi caracteristice:
1. faza I - atunci cand gheata se desprinde si sloiurile se scurg pe cursul de apa
2. faza a II-a - atunci cand sloiurile de gheata formeaza ingramadiri
3. faza a III-a - atunci cand sloiurile s-au blocat formand zapoare
Marimile caracteristice zonale si locale de aparare s-au stabilit o data cu intocmirea planurilor de aparare pentru fiecare obiectiv in parte si sunt materializate pe cheile limnimetrice si pe sectiunile transversale la posturile hidrometrice.
Pentru acumularile hidroenergetice, la cele trei marimi caracteristice de aparare se vor lua urmatoarele masuri conform Planurilor de aparare ale SC Hidroelectrica SA Sucursala Sibiu a) la atingerea marimii caracteristice pentru starea de atentie * se anunta telefonic centralele din aval si conducerea tehnica a sucursalei, prin intermediul dispeceratului * se trece la functionarea in regim de ape mari, conform prevederilor regulamentelor de exploatare * se anunta Comitetul Judetean Pentru Situatii de Urgenta, IJSU si D.A Olt. * se mobilizeaza comandamentul permanent de aparare impotriva inundatiilor al SC Hidroelectrica SA Sucursala Sibiu * la uzine se mobilizeaza comandamentele uzinale de aparare impotriva inundatiilor b) la tingerea marimii caracteristice pentru starea de alarma * se anunta Comitetul Judetean Pentru Situatii de Urgenta * se anunta Inspectoratul Judetean Pentru Situatii de Urgenta Sibiu, unitatile militare si agentii economici din zona care urmeaza sa intre in actiune daca se atinge starea de pericol c) la atingerea marimii caracteristice pentru starea de pericol * se trece la realizarea masurilor cuprinse in planul de aparare * fluxul informational in caz de inundatii, gheturi si fenomene meteorologice periculoase este inclus in regulamentele de exploatare ale acumularilor si in instructiunile tehnice interne ale fiecarei centrale hidroelectrice.
ZONELE STABILITE PENTRU INUNDAREA DIRIJATA IN SITUATII DEOSEBITE
Scenariul : prognoza defavorabila - suprapunerea undei de viitura de pe r.Hartibaciu cu o crestere a nivelurilor pe r.Cibin. Pentru atenuarea remuului produs pe r.Hartibaciu in vederea apararii localitatilor aval de acumularea nepermanenta Benesti, Altana,Nocrich,Cornatel se propun ca zone pretabile pentru inundare dirijata urmatoarele incinte agricole:
| Cursul de apa | Bazinul hidrografic | Detinatorul digurilor | Localizarea (hm) | Obiective localitatea | Suprafata totala inundabila | Volumul acumulat mil.mc |
| R.Hartibaciu VIII.1.120.11 | BH Olt | ANAR (SGA Sibiu) | Incinta 30 Hm = 730 Cota incintei= 422.10 -teren agricol |
Altana | 100 ha | 1.6 |
| Incinta 28 Hm= 760 Cota incintei= 419.85 -teren agricol |
Nocrich | 90 ha | 1.0 | |||
| Incinta 24 a Hm = 790 Cota incintei= 415.75 -teren agricol |
Nocrich | 60 ha | 0.45 | |||
| Incinta 12 Hm = 880 Cota incintei= 403.10 -teren agricol |
Cornatel | 40 ha | 0.3 | |||
| Incinta 7 Hm = 940 Cota incintei= 397.10 -teren agricol |
Cornatel | 85 ha | 1.0 | |||
| Incinta 6 Hm = 970 Cota incintei= 394.50 -teren agricol |
Cornatel | 70 ha | 0.9 |
